poezie de primăvară

ieri am vorbit ultima dată
despre fermii tai sâni
acum sunt mai pasionali ca niciodată
mi-ai dat să sug plăceri
eu nu m-am săturat
și azi am murit de sete
am încercat să mănânc
#mult ca întotdeauna#
boabe de strugure
am simțit cum sucul
mi-a invadat trupul
dezgolindu-l aproape până la oase

cine știe
poate mâine va fi din nou cald
#trebuie, e joi#

acum mă gândesc la oasele tale
pline de calciu și aproximativ flexibile
pielea ta frate este un acoperiș atât de bun
îți învelește perfecțiunea formelor
încât aș rupe un os
#de preferat clavicula#
și aș dormi cu ea sub pernă

ușor

privește adânc în minuscula ta minte
să vezi cocorii cum zboară-n cuiburi
din crengi putrezite
sunt și eu acolo
deasupra unui cactus
înfipt în spini
aproape mătăsoși
fiecare spin îmi străpunge câte un organ
mi-l alintă și apoi îl curează


am uitat să mă joc cu mine
și am uitat să te întoc din drum
nu încerca să mă faci să te înteleg


eu îi voi striga sufletului să te întorci
firește tu nu mă vei mai auzii

stai

și încă o dată am mers
prin suflete
așa cum mama m-a învățat
am sărutat îngeri și demoni
m-am plimbat pe unde numai eu am putut
am fost eu
cu tine
cu ea
cu el
și mai ales cu mine
mi-am respectat tinerețea
și am smuls stele
le-am topit în cana murdară din chiuvetă
și am supt câte o picătură
pe fiecare dimineață

când m-am născut
am răsărit din cenușă
și am zburat spre infinit

cine eram nu conta
ce făceam nici atât

Poemul celor răi

aşa mă simţeam când cafeaua nu mai fierbea
"băiete, ai idee unde vrei să ajungi?"
desigur totul era mut
iar eu mă tot gândeam la un perfect
poate un adevăr înfipt în tinereţea mea
nu c-ar fi vreun păcat să strâng răul
să-l împart în stânga şi-n dreapta
şi mai ştiu eu pe unde
să fim serioşi
cine dracu vrea
să sărute căni de cafea murdare
cu buzele pline de zaţ uscat

nu mai spun că sunt un ciudat
dar asta mă face deosebit

# nu-i aşa ştef? #

băi, mi-e cald
cafea nu mai am
vreau să scriu scriu scriu
dau enter după enter şi
Voila!
încă o strofă

în mintea mea
te aflii şi tu
stai acolo şi mă întorci
când pe faţă când pe spate
ca-ntr-un ritual de noapte bună