munții se spart în mii de fiori
clopotele sună a urlet de șoim
cu aripi grele și ochi de mort
mă aprind și eu ca o veioză
să-mi aștern lumina-n patul tău
mi-amintesc că-ți priveam ochii noaptea
și vedeam stelele cum luminează pe cer...
acum privesc stelele să-mi amintesc de ochii tăi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu