marți, 9 noiembrie 2010

5 noiembrie 2010






Chiar dacă nu mai e de câteva zile 5 noiembrie, am decis să postez despre această zi minunată. A fost balul bobocilor, momentul în care m-am dezlănţuit de stres şi emoţii. După o munca depusă împreună cu bobocii şi ceilalţi organizatori, am fost răsplătiţi cu aplauze şi laude, cu toţii, şi sunt de părere că se merita într-adevăr.
Eu personal am depus mult suflet în organizarea balului şi nu regret nici o clipă pierdută, ba mai mult, o consider o clipă câştigată, iar erupţia vulcanului din mine a avut loc la miezul nopţii când a fost premierea.
Cu bune cu rele, m-am simţit extraordinar alături de colegii din organizare(Bella, Sandra, Rada), dar şi de noii mei prieteni de la a 9a (Oana,Doris,Ana,Magda,Natalie,Alexandra,Bogdan,Vasi,Madalin,Iulian,Gibi şi Alex).
O experienţă ce te lasă fără cuvinte, nu pot să-mi exprim satisfacţia în cuvinte, o simt în interiorul meu şi asta e cel mai important...

Îmi e dor!

Un comentariu:

Constantinov Rada spunea...

"Cele mai frumoase zile din viata sunt cele pe care le inchidem in cripta amintirilor."(Garabet Ibraileanu) A fost frumos. Un moment de neuitat as putea zice. Bravo, Andrei pentru implicarea de care ai dat dovada. La cat mai multe baluri!>:D<