Prietenii sunt ei...
Aştept, rozând unghiile,
Tu vii, mă asculţi
Eu tac, îmi fac curaj
Nu pot, îmi e ruşine
Dar îmi dai curaj cu nerăbdarea ta
Îţi spun, nu eşti dezamagită,
Mă încurajezi cu vorbe dulci,
Alteori ţipi ca descreierata
Eu plâng, tu taci
Eu te privesc în ochi.
Şi tu la mine...
Eu plâng, şi tu cu mine,
Suferim unul pentru altu,
Deci suntem prieteni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu