Tu taci că nu ştii nimic,
Când merg pe strada şi te aud
Creierul meu devine un deşert de nisip încins,
Unde nu se află nicio lacrimă de apă
Pentru a-mi da vreo sperantă de evadare...
Intru in cimitir
O perdea de ceaţă pluteşte deasupra cimitirului din mintea ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu