vineri, 23 octombrie 2009

33 ... Andy şi Diana



O 33? enigmă...
O cafea caldă şi o ţigară,
Un licurici şi o bucată de brânză,
O pătură de ceaţă mintală...
Un univers incandescent în faţa mea,
O voce perversă ce-mi spune "nu",
Dar în acelaşi timp "da".
O privire pătrunzătoare ca o lance...
Dar totuşi ce legătură are 33? irelevant...
Un 33 absolut, un număr perfect rotund,
L-aş citi pe Nietzsche în germană,
Să-ţi elimini vagul din mintea ta murdară,
Să fac dragoste cu o particulă oarecare,
Pe o moleculă de oxigen călare...
O fracţiune de secundă, un vis...
Un coşmar, o realitate relativă, o viaţă scurtă,
O blondă cu ochi de căptioară,
Cu un corp în 33, şi inimă legată
În angrofobia retinei tale,
Sau o orgie relevantă, nimicită-n speranţe
Oglindită în oglindă, pe o oglindă
Care-mi oglindeşte sentimentul oglinzii tale,
Într-o matrice obscură,
Într-un petic de imaginaţie trasă pe o diagonală
Înterminabilă, evocabilă, irevocabilă
Şi totuşi ce caută 33 într-o lume efemeră?
Răspuns: un licurici şi o cafea caldă!
Sau o tigară (acum arsă) şi o bucată de brânză
Lichidă şi prinsă în scrumiera minţii tale,
Ca un câine turbat, scăpat din lanţul vieţii,
Am murit... M-am metamorfozat...
M-ai închis în obscuritatea 33-iului absent,
Dar totuşi este un număr sublim.

3 comentarii:

Evelyn spunea...

33-perfectiune:)

Trixy spunea...

superb:) perfectiunea întruchipată în lucruri obisnuite, atât de simple, dar pline de mister.

Livia`` spunea...

aaa,da!poezia de la cafea`:))
Ce frumos`!:x`Erai inspirat atunci`:))